Bătălia dintre Bruxelles și Varșovia, în Parlamentul European. Premierul polonez: Constituția Poloniei are întâietate în fața dreptului european

Pentru cea de-a doua sesiune din octombrie la Strasbourg, agenda nu este doar plină de probleme cheie, ci vine, de asemenea, cu câteva momente posibile de luat în calcul și, prin urmare, s-ar putea dovedi a fi și plină de acțiuni. După hotărârea Tribunalului Constituțional Polonez (CT) care contestă întâietatea dreptului UE, publicată oficial săptămâna trecută, criza statului de drept pare să capete un rol central în hemiciclul de la Strasbourg. Toate privirile sunt îndreptate asupra dezbaterii cheie de marți dimineață, care îi are pe protagoniștii de top: președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul polonez Mateusz Morawiecki.

Primul ministru al Poloniei, Mateusz Morawiecki, a apărut marți la Parlamentul European pentru a răspunde la întrebările legate de o recentă hotărâre a Tribunalului Constituțional al țării sale cu privire la întâietatea dreptului UE.

Instanța poloneză a decis pe 7 octombrie că anumite părți ale TUE sunt „incompatibile” cu Constituția țării și că aceasta din urmă are prioritate. Tribunalul Constituţional din Polonia a decis că unele articole din TUE sunt incompatibile cu Constituţia ţării, punând astfel în discuţie un principiu-cheie al integrării europene – supremaţia legislaţiei UE asupra legislației naționale.

Imediat, Comisia Europeană a reacționat și a anunțat că „va utiliza toate instrumentele” pentru a proteja întâietatea dreptului european.Mai multe state membre, inclusiv Franța și Germania au criticat decizia. Zeci de mii de oameni s-au adunat duminică în Polonia, după ce experții au spus că hotărârea ar putea fi primul pas către ieșirea Poloniei din UE.

Ce a spus Morawiecki

Premierul polonez a apărat poziția Curții Constituționale a Poloniei asupra întâietății legii poloneze și a respins comentariile care sugerează că țara se află pe calea către un posibil „Polexit”. Acesta le-a transmis parlamentarilor europeni că blocul comunitar al UE și-a depășit competențele.

„Nu ar trebui să răspândim alte minciuni cu privire la ieșirea Poloniei din UE”, a spus el.

Dar a acuzat și UE de „șantaj”, spunând că „este inacceptabil să vorbim despre sancțiuni financiare.

„Nu vom fi de acord să ni se impună dictate, pentru că nu asta înseamnă UE”, a spus Morawiecki, care a mai precizat că Polonia nu va accepta ca politicienii europeni să o șantajeze.

Morawiecki a continuat să critice extinderea puterilor UE, împinsă de Curtea Europeană de Justiție (CEJ).

Prim-ministrul Morawiecki a transmis că „nu va exista stat de drept fără separarea puterilor, independența instanțelor și ierarhiei izvoarelor de drept”.

„Dreptul european are întâietate în fața dreptului național în domeniile de competență ale dreptului european, acest principiu trebuie respectat. Însă legea fundamentală este constituția unei țări. UE este un organism puternic, cea mai dezvoltată organizație din istorie, dar nu este un stat. Avem 27 de state membre, suverane și acestea sunt cele care hotărăsc care sunt competențele delegate către UE. Acestea sunt numeroase, dar nu toate competențele au fost delegate. Sunt competențe care sunt apanajul statelor membre. Nu există nicio îndoială că dreptul european are întâietate în domeniile de competență care i-au fost delegate și doar acelea”, a punctat premierul polonez.

Ce au spus oficialii UE

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni parlamentarilor UE că este „profund îngrijorată” de evoluțiile din Polonia.

De asemenea, ea și-a împărtășit observațiile pe Twitter. Ea a menționat în continuare „procedura articolului 7” ca „instrument puternic” pentru a face față încălcărilor din partea statelor membre. Articolul 7 permite UE să elimine anumite drepturi ale statelor membre, inclusiv să le elimine drepturile de vot.

„Judecătorii polonezi și-au văzut suspendată imunitatea și au fost dați afară din birouri fără nicio justificare. Acest lucru amenință independența judiciară a țării. Am luat o serie de măsuri, dar din păcate situația s-a înrăutățit. Acest lucru a fost confirmat de CJUE și CEDO. Iar acum a culminat cu ultima decizie a Tribunalului Constituțional a Poloniei. În prezent, Comisia Europeană evaluează cu atenție această hotărâre”, a declarat marți Ursula von der Leyen, adăugând că decizia Curții Constituționale de la Varșovia pune sub semnul întrebării fundamentele UE și reprezintă un atac direct la unitatea ordinii juridice europene.

Președinta Comisiei Europene a precizat în fața parlamentarilor europeni că trebuie luate măsuri pentru protejarea valorilor comune ale blocului comunitar, susținând că printre acestea se numără acțiunile în justiție ori restricționarea accesului la fondurile europene din bugetul UE și din fondul său de recuperare post-pandemică.

Ce au spus eurodeputații

Purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European (PPE), Pedro López de Pablo, și-a exprimat poziția grupului în cadrul ședinței plenare de vineri, spunând:

„Suntem foarte încântați că premierul polonez vine în plen pentru a explica situația juridică din țara sa. Este nevoie urgentă de o explicație”, a adăugat el argumentând: „După hotărârea instanței [poloneze], ne îndoim dacă vreo companie, de exemplu, care ar dori să angajeze muncitori polonezi, ar face acest lucru. Dacă nu poate accepta regimul juridic al UE, unde se află Polonia? Este sau nu în UE? ”.

Grupul ECR al Parlamentului, care include delegația partidului guvernamental polonez PiS, a salutat în mod firesc prezența prim-ministrului polonez, dar și-a arătat încrederea că el ar putea explica starea de neînțelegere ca nefiind deloc criză juridică. Purtătorul de cuvânt al grupului, Michael Strauss, a declarat:

„În calitate de copreședinte al Grupului ECR, Ryszard Legutko a subliniat că CT polonez nu a susținut că dispozițiile Tratatului UE în sine sunt neconstituționale”. „Hotărârea indică doar faptul că anumite dispoziții ale tratatelor UE nu sunt în concordanță cu dispozițiile Constituției poloneze atunci când sunt interpretate pe larg și depășesc competențele indicate în mod explicit în tratate”, a argumentat el.

Manfred Weber, europarlamentar german și șef al blocului conservator al Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, a cerut Poloniei să adere la regulile blocului comunitar.

„Nu se poate ca banii să fie acceptați, în timp ce principiile care stau la baza lor, ideile din spatele lor, ordinea noastră în casa europeană, nu mai sunt respectate”, a spus Weber pentru radiodifuzorul public german ZDF.

Ce măsuri poate impune UE împotriva Poloniei

Polonia a solicitat 23 miliarde EUR (27 miliarde USD) subvenții și 12 miliarde EUR împrumuturi de la Fondul de recuperare post-pandemic al UE. Comisia a declarat că orice bani vor veni cu anumite condiții, ceea ce Morawiecki a numit „șantaj financiar”.

Pârghia financiară suplimentară împotriva Varșoviei ar putea veni sub formă de subvenții reținute pentru proiecte de dezvoltare și structurale pentru următorii șase ani, în valoare de aproximativ 70 miliarde EUR.

Cu toate acestea, Polonia, împreună cu Ungaria, a amenințat că își vor folosi puterea de veto pentru a bloca legislația cheie a UE privind schimbările climatice și migrația.

Deși nu există nicio procedură pentru a scoate un stat membru din UE, evocarea articolului 7 ar putea lăsa Polonia neputincioasă în negocieri.

Polonia se confruntă cu UE

Relațiile dintre UE și partidul de dreapta populist (PiS) al Poloniei au atins un nou prag în ultimele săptămâni.

Purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a declarat pe Twitter că Morawiecki l-a contactat pe președintele Parlamentului European David Sassoli „pentru a prezenta poziția Poloniei”.

Premierul a declarat că Polonia va rămâne un membru loial al Uniunii Europene . Cu toate acestea, într-o scrisoare către oficialii UE, el a avertizat că blocul comunitar se transformă într-un organism administrat central, fără control democratic.